Sanatatea creierului nostru este strans legata de atenta intretinere a propriului corp, de un stil de viata potrivit si de cantitatea raporturilor sociale. Aceasta interdependenta intre starea mentala si starea fizica este pusa in lumina mai ales de existenta bolilor care ne afecteaza simultan corpul si mintea.
Cand creierul preia conducerea
Mai mult de jumatate dintre bolile care fac obiectul studiului sunt numite psihosomatice, adjectiv format din elementul de compunere psiho-, definind ceea ce se refera la corp.Ele sunt caracterizate prin probleme organice sau functionale cuantificabile, provocate, favorizate sau amplificate de fenomene emotionale si afective. Locul lor este functia predispozitiilor biologice ale fiecaruia, iar nivelul lor depinde de intensitatea alimentarii fiziologicului prin psihologic, si invers. In principal, ele afecteaza indifizii carora le este greu sa-si exteriorizeze emotiile, mai degraba sensibili si cuprinsi de anxientate, cu mari dificultati de adapatare sau care prezinta puternice impulsuri agresive si care isi exprima prin aceste manifestari suferinta.
Teama din stomac
Sub efectul unei emotii intense, cum ar fi stresul, sistemul nervos simpatic va stimula secretia de adrenalina si noradrenalina, provocand astfel o crestere a tensiunii arteriale sia glicemiei.
Creierul, inima si muschii vor fi alimentati foarte repede cu sange, reactie menita la origine sa ne permita sa infruntam mai bine o primejdie sau sa fugim cat mai repede posibil. Astfel de episoade de stres, daca sunt prea dese sau dureaza prea mult, pot duce la aparitia diabetului zaharat sau la o boala cardiovasculara.De asemenea, pot declansa o productie excesiva de cortizol, un hormon capabil sa slabeasca apararea imunitara prin ranirea anumitor tesuturi necesare distrugerii agentilor patogeni. Unul dintre cele mai obisnuite exemple ale acestui fenomen este ulcerul gastric. Cea mai mare vulnerabilitate a unui individ foarte stresat poate favoriza la aceasta proliferarea bacteriei Helicobacter pilori, sursa de infectie.
In general, un numar considerabil de afectiuni digestive, cum ar fi colita spastica si rectocolita, prezinta o importanta componenta psihosomatica.
Cazul bolilor autoimune
Dereglarea chimico-hormonala a organismului datorita stresului poate antrena in aceeasi masura cresterea producerii unor limfocite si , prin urmare, poate duce la reactii de aparare exagerate, mai ales indreptate asupra propriului organism. Acest lucru poate declansa o patologie clasificata ca autoimuna, cum ar fi scleroza in placi sauartrita reumatica.
Saritul peste cal
Migrenele sunt afectiuni psihosomatice obisnuite. In circumstante fiziologice favorabile, ele ii ating frecvent pe indivizii perfectionisti, exigenti cu ei insisi si cu tendinta de a se refugia in sine. O serie de eforturi le va provoca o hiperstimulare a sistemului nervos simpatic, urmata de o variatie brusca a nivelului de serotonina, un neurotransmitator implicat in special in mecanismele controlului suferintei, insotita de o vasodilatare dureroasa. Printre diferitele boli cutanate,eczema, urticaria, pruritul si mai ales psoriazisul si lichenul plan contin o importanta componenta psihosomatica.
Pe de alta parte, un experiment efectuat in SUA pe persoane care sufereau de dureri dorsale si care se temeau de declansarea altora noi a aratat ca, facand gesturile zilnic, au contractat in exces unii muschi si au inmultit gesturile inutie, in crestere cu 27% la unele solicitari. Alti subiecti n-au resimtit nici o teama, efectuand aceleasi gesturi prin adoptarea unor pozitii mai potrivite, prin urmare, mai putin susceptibile de a provoca suferinta.
Stresul, cel mai bun prieten al omului?
In fata unui eveniment care cere un raspuns in acelasi timp rapid si adegvat, creierul va da alarma si va declansa reactii fiziologice in lant. Cand acest timp de mobilizare este prea fregvent si prea intens, poate provoca o dereglare interna ce se manifesta printr-o mare oboseala, probleme de memorie, de dispozitie si de comportament, ba chiar o boala psihosomatica. Cand, din contra, este ceva exceptional, el actioneaza ca un impuls, permitandu-ne sa ne adaptam la o situatie noua, sa facem fata unui pericol sau provocare, sa ne imbunatatim performantele, chiar sa ne depasim pe noi insine. In plus ne poate scapa de unele boli. Astfel, indivizii supusi unei situatii de stres intens pot scapa de crize recurente de alergie, noradrenalina si cortizolul avand in acest caz un efect antiinflamator si antihistaminic.
Leave a Reply